


| Cum a aparut folkul in Romania? *Cum se imbracau folkistii, de unde va achizitionati hainele: din tara sau din alta parte? *Ai avut probleme cu look-ul (barba, plete...) *Cum a fost cu interzicerea chitarei electrice? *Cum resimteai regimul politic din Romania – daca oprelistile te indemnau la noi compozitii sau la cantari "pe ascunse"? *Ai fost nevoit sa "ajustezi" anumite versuri pentru a putea trece de cenzura vremii (care au fost acelea - piesele si versurile in varianta originala si cea modificata)? *Cluburile de folk din zona ta – cele de atunci si cele de astazi ? *a existat tentatia sa pleci din tara sa canti in alta parte in libertate? *Care au fost folkistii "la moda" (asta daca a existat o moda folk)? *Miscarea folk din romania se diferentiaza de cea din alte tari? *Cele mai la moda piese folk? *Care este viitorul folkului la noi? avand spectacole saptamanale la Institutul de Arhitectura "Ion Mincu". Acolo am cunoscut cativa tineri care aveau si alte preocupari muzicale in afara de "beat"-ul care era in voga. a inceput prin anii 74-75 si intr-un fel continua si azi. Acestia au fost Mihai Munteanu ( Misone) acum arhitect in Franta, Dorin Liviu Zaharia ( Chubby), Mihai Diaconescu ( mai tarziu poetul si regizorul Anghel Mora). Din pacate ultimi doi nu mai sunt. Mai tarziu i-am cunoscut pe Mircea Florian si Nicu Vladimir ( si el trecut in nefiinta). Ne intalneam mai ales la Mihai Diaconescu si cantam la chitara acustica tot felul de piese din repertoriul international dar si compozitii proprii, la inceput cateva, apoi din ce in ce mai multe. Cred ca folkul a aparut in acei ani 1966-1967. Denumirea pe care ne-am asumat-o de atunci a fost aceea de "folk" fiindca acest gen exista atat in Statele Unite cat si in Marea Britanie si care nu aveau nici o legatura cu muzica folclorica romaneasca. Mai tarziu a aparut curentul folk de inspiratie folclorica, o parte insa cazand in derizoriu cu ceea ce s-a numit "folkul de haiducie" o molima care a inceput prin anii 74-75 si intr-un fel continua si azi. |
| Poate ar trebui sa discutam despre ce a vrut "folkul" asta, de ce a aparut? E deja un loc comun faptul ca se vorbeste despre o simbioza a poeziei si muzicii. Dar diferenta specifica a dat culoare genului. Poezia era si clasica si cantemporana, filozofica sau ludica, preluata din volume sau versuri proprii ale interpretilor ( aceasta categorie este mai slab reprezentata). Se canta pe linii melodice asemanatoare romantei, rock-ului, blues-ului, muzicii usoare, folk-ului anglo-saxon, folclorul, cantecele semanau a muzica ruseasca, italieneasca, greceasca, spaniola, americana. Iata asadar, un gen liber de orice constrangeri, se poate spune.De aici decurg si calitatile si lipsurile acestei muzici. Pana la urma tot harul a fost decisiv in ceea ce a ramas valoros.Eu personal n-am pus niciodata pret pe haine sin in ultimii 40 de ani m-am impracat la fel, blugi, tricouri, veste, etc.Nici "look-ul" nu e altul decat in intr-o Romanie de ralativa renastere culturala.Nu stiu sa fi fost interzisa chitara electrica vreodata. Dupa 1965 au aparut la TVR formatiile romanesti de chitare ( gen Shadows) cu repertoriu, e adevarat, doar instrumental. Apoi au aparut si cu repertoriu vocal, dar cu texte romanesti chiar daca piesele erau straine. Regimul politic nu a fost un impediment in formarea mea spirituala, fiindca existau si reviste bune si carti bune ( proza sau poezie) chiar daca trebuia sa lupti intr-un fel pentru a le avea. Aveai foarte mult timp pentru tine, pentru prieteni, pentru lectura, pentru muzica etc. Spatiul cel mai important era casa. A ta , sau a altora, unde ne intalneam, cantam, cantam si ne simteam liberi. Nu mi-am "ajustat versurile", pentru ca erau versuri publicate in presa sau volume. Nu puteam canta oriunde, orice, dar n-am suferit din cauza asta. N-am dorit niciodata sa plec din tara, fiindca eram constient ca muzica mea avea valoare ( daca avea) doar aici. Nu eram compozitor de slagare internationale, lucrul acesta e valabil si azi. E adevarat ca acum sunt mult mai multi romani in stainatate, dar dupa cum am observat, ei prefera manelele si ceva folclor. Folkistii inceputului ( excluzand-ma) dar si generatia imediat urmatoare au fost si mai sunt : Mihai Munteanu, Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Mihai Diaconescu,Bebe Paraschivescu , Nicu Vladimir, Vali Sterian,Marcela Saftiuc, Traian Cosma, Erika Jozsa si Karol Horwath,Anda Calugareanu,Zoia Alecu, Dan Andrei Aldea, Doru Stanculescu, Sorin Minghiat, Mircea Vintila, Ion Zubascu, Dan Chebac, Mircea Baniciu, Adina Dimitriu, Gil Ionita, Nicu Alifantis, Gheorghe Gheorghiu, Mihaela Popescu, Vali Serban, Mircea Bodolan, Victor Socaciu, Vasile Seicaru, Evandro Rossetti, Romeo Ghiur, Eugen Cristea, Catalin Condurache, Florin Sasarman,"Grupul Ecoul", "Grupul Poesis"(Mariu Batu si Eugen Baboi), Mayai Gyozo, Tatiana Stepa, Ducu Bertzi, Stefan Hrusca ,Grupul urmator nu este nici el prea tanar, au in jur de 40 de ani, Dinu Olarasu, Maria Gheorghiu. Mircea Rusu, Grupul Orizont (Baia Mare), Andrei Paunescu,Madalina Amon,Eugen Avram,Dan Vana, Florin Chilian |
| Cele mai bune piese folk: 1- Ziua bradului de noapte - Dorin Liviu Zaharia 2- Sa nu credeti - Mircea Florian 3- Om bun - Dan Andrei Aldea 4- Andrii Popa- Mircea Baniciu 5- Fat Frumos - Mircea Vintila 6- Ce te lupi te inconjoara - Nicu Vladimir 7- Fii lacrimilor tale - Marcela Saftiuc 8- Tinta intre bine si rau - Victor Socaciu 9- Antirazboinica - Vali Sterian 10- Ion Crasmaru - Doru Stanculescu 11- Cantec soptit - Poezis 12- Ploaie in luna lui Marte - Nicu Alifantis 13- Riga pentru parinti - Stefan Hrusca 14- Pe cine si cate carari - Ducu Bertzi 15- Pur si simplu - Dinu Olarasu 16- La capatul zilei - Catalin Condurache 17- Antiprimavara - Vasile Seicaru 18- Pana la tine- Cristian Buica 19- Un moment de luciditate - Mircea Rusu 20-Douazeci de ani - Vali Serban 21-Copaci fara padure - Tatiana Stepa In Sighisoara se canta folk. La Music Pub-ul de la Centrul Educational Interetnic pentru Tineret in fiecare vineri ( in alternanta cu pop si rock), in crama Hotelului Sighisoara, la Casa Wagner, apoi la festivalul Medieval si la festivalul ProEtnica ( unde exista un cenaclu de muzica si poezie) dar si la multe ale manifestari ocazionale.Cred ca tot folkul romanesc a fost prezent aici cu diferite prilejuri si vor mai fi Viitorul folkului se sprijina inca pe umerii celor din vechea garda si o va mai face inca multa vreme, fiindca pentru cei tineri nu exista scene decat la festivalurile de gen ( si acestea cateva), nu exista producatori, nimeni nu investeste intr-un debutant. Cred ca o casa de productie axata pe muzica folk nu ar da faliment. Promovata asa cum trebuie si-ar putea face loc pe o piata muzicala sufocata de subproduse. Daca generatia tanara e asa cum e, asta se datoreaza si faptului ca folkul din anii 70 a fost inlocuit cu "noutati" muzicale mizere precum etno, dance, manele, care nu sunt interesate absolut de loc de o comunicare cat de cat poetica de o sensibilitate in plan cultural a ascultatorilor. Nu gasesti decat prostie si violenta. Fara folk viitorul va fi sumbru |